Profesor de la Cuza, distins cu Premiul Științific „Yolanda Eminescu”

Profesorului Ioan Macovei, din cadrul Facultății de Drept de la „Cuza”, i s-a conferit recent, de către Uniunea Juristilor din Romania, Premiul „YOLANDA EMINESCU”, pentru lucrarea „Tratat de drept al proprietății intelectuale”. Cartea care a intrat în atenția juriului a apărut în acest an, la editura C.H. Beck București, “fiind concepută într-o manieră armonioasă şi echilibrată, perfect adaptată exigenţelor academice”. A fost apreciat faptul că cei interesaţi de acest tratat – de la studenţii în drept, la avocaţi ori magistraţi – vor regăsi, dincolo de prezentarea generală cuprinzătoare, tratarea reglementărilor privind aspectele legale şi administrative ale temei abordate. Profesorul Macovei a realizat o desăvârşită racordare la cadrul cooperării internaţionale ce promovează protecţia drepturilor în cauză. Dealtfel, bogata documentare a acestei lucrări îi imprimă un caracter pronunţat de utilitate şi pentru experţii industriilor private referitoare la probleme şi practici curente în exercitarea şi protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.
Ioan Macovei este născut la 28 august 1942, Dorohoi-Botoşani. Profesor de Drept internaţional privat şi Dreptul proprietăţii intelectuale la Facultatea de Drept a Univ. “Al. I. Cuza” din Iaşi. Decan, în perioada 1994-2004. În prezent, conducător de doctorat şi avocat (în Baroul Iaşi). Expert în cadrul Ministerului Educaţiei. Autor a 12 cărţi/ tratate şi peste 100 articole apărute în reviste de specialitate. (ZIARUL DE IASI, 23 dec. 2010, p.5)

Controlul financiar al afacerilor

Autor: Ionel Bostan
Editura: Universul Juridic
Anul aparitiei : 2010; Numar de pagini : 184; Format : A5 14,5 x 20;
ISBN : 978-973-127-308-2

Constatările controlului permit completarea sau corectarea înregistrărilor contabile, în măsura în care anumite fenomene sau operaţii au fost omise sau greşit evidenţiate. Între control şi contabilitate există deci relaţii ample şi reciproce. Evidenţa contabilă este principala furnizoare de date şi informaţii pentru efectuarea controlului. Majoritatea datelor necesare efectuării con­tro­lului se găsesc în documentele primare precum şi în cele contabile, respec­tiv în conturi, situaţii contabile periodice, bilanţuri, formulare anexe la dările de seamă.

Pe acest fundal, respectarea regimului contabilităţii şi al inventarierii, dealtfel obiectiv esenţial de control financiar, capătă însemnătate aparte.

Lucrarea abordează toate tipurile de control, însă pune accent deosebit pe componenta (inspecţia) fiscală. Cadrul instituţional privind inspecţia fiscală şi instrumentele juridice anti-evaziune îşi regăsesc o tratare de manieră prietenoasă. Prezentarea căilor de atac a actelor de control este extreme de utilă pentru majoritatea dintre cei care activează în sfera afacerilor – patroni, administratori, contabili ş.a.

Organizarea şi funcţionarea Gărzii financiare, ca dealtminteri şi a celorlalte instituţii de control financiar, este sintetizată strict pe baza actelor normative aflate în vigoare.

Cititorul are ocazia să desluşească (şi) reţetele proprii de verificare aplicate de aparatul de control financiar al statului. Este vorba despre investigaţiile efectuate la regii autonome, societăţi naţionale, companii naţionale, societăţi comerciale la care statul, direct sau printr-o instituţie ori autoritate publică, are calitatea de acţionar, dar şi la alţi agenţi economici în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor financiare şi fiscale faţă de stat.

Dat fiind că fiecare stat membru trebuie să asigure implementarea la nivel naţional a obligaţiilor ce îi revin în domeniul controlului financiar, partea finală a cărţii este consacrată abordării Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF) şi protecţia intereselor financiare ale UE în România.

Dezaccizare Vs. Infringement

În planul fiscalităţii comunitare operează Directiva 2008/118/CE (care abrogă prevederile Directivei 92/12/CEE), intrată în vigoare la data de 15 ianuarie 2009, vizând regimul general al accizelor în toate cele 27 de State Membre (art. 48). Transpunerea în legislaţia naţională a fost realizată prin adoptarea OUG nr. 109/2009 pentru modificarea Codului fiscal.

Amintim că noua Directivă modifică principiul de urmărire şi control a circulaţiei intracomunitare a produselor accizabile în regim suspensiv de accize, prin instituirea sistemului electronic (EMCS – Excise movement control system). Deoarece România este unul din statele membre iniţiatoare pentru implementarea EMCS, activităţile aferente au început încă de la 1 ianuarie 2008. Urmează de îndată (2010) să se implementeze faza 3, care va cuprinde dezvoltarea aplicaţiilor specifice revizuite de administraţiile statelor membre şi testarea de conformitate. În esenţă, în materie de accize, dincolo de simplificarea procedurilor administrative (datorată EMCS), Ordonanţa la care facem referire aduce unele clarificări mai mult decât necesare. Astfel, defineşte (mai) adecvat noţiunea de operatori economici ce efectuează operaţiuni cu produse accizabile (de exemplu: „destinatar înregistrat”, „expeditor înregistrat”) şi redefineşte „momentul de eliberare pentru consum” a produselor respective. Apoi, defineşte expres „plătitorii de accize” în cazul produselor supuse accizelor armonizate şi creează cadrul juridic necesar introducerii sistemului informatizat pentru facilitarea şi monitorizarea circulaţiei intracomunitare a produselor accizabile în regim suspensiv (EMCS). La fel de importante sunt şi stabilirea procedurilor care trebuie utilizate pentru aplicarea sistemului informatizat, introducerea posibilităţii de împărţire a responsabilităţii de garantare a riscului de neplată a accizelor care ar putea deveni exigibile şi stabilirea regimului accizelor pentru lipsurile şi pierderile de produse accizabile în afara regimului suspensiv (produse cu accize plătite). Aplicarea OUG nr. 109/2009 presupune şi eliminarea accizelor aferente produselor pentru care taxarea (accizarea) se stabileşte în cote procentuale. Din acest motiv, conform calculelor MFP, se reduc veniturile bugetului de stat cu cca. 48,9 mil. lei (0,01% din PIB), pentru anul 2010. Aceasta pentru că legislaţia naţională prevedea, până în decembrie 2009, accize stabilite în cote procentuale aplicate asupra preţurilor unor produse considerate „de lux”. Se încadrau aici: bijuteriile din aur/ platină, confecţiile din blănuri naturale, parfumurile, articole din cristal, iahturi, ambarcaţiuni (cu sau fără motor) pentru agrement, arme de vânătoare etc. Acest fapt a condus la sesizarea de către CE referitor la o posibilă încălcare a prevederilor art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţilor Europene. Adoptarea actului normativ în cauză asigură evitarea declanşării de către CE a procedurii de „infringement” împotriva României şi, implicit, eliminarea riscurilor suportării unor măsuri sancţionatorii. Este demn de menţionat că, în prezent, prevederile referitoare la impozitul pe profit, TVA şi accize respectă în totalitate acquis-ul comunitar.